Intr-un oras dintr-o comuna din judetul in care este orasul, oamenii incolonati in cercuri, au iesit pe ulite, poteci si autostrazi scandand: Jos criza economica! tragand totodata focuri de arma in stanga si-n dreapta. Supravietuitorii, spun gurile bune.. nu se vor opri aici.
Ori ea ori noi! au declarat ei. Dar ce ne facem daca supravietuieste criza si noi murim, mai ales ca sunt sanse, dupa cum au declarat, unii economisti post- mortem?
De ce incep sa scriu in orice agenda de la inceput, sfarsit sau mijloc?
Nu pot sa gasesc inceputul si nici sfarsitul lucrurilor.
Mi-este greu sa accept sfarsitul impertinent ca o coaja de portocala uscata. Cearcanele ma trag de ochi si nu vreau sa le mangai bisturial..de-aia mi-am si lasat privirea sa se intersecteze strabistic.
Am confundat mereu stanga cu dreapta, marele cu micul, lungul cu scurtul..totul cu nimicul.
Alternez unghiile lungi cu unghiile taiate din carne.
Imi place sa las sa ma las pentru ca apoi sa ma pictez din radacini cu staluciri mate. Nu stiu ce culoare au ochii mei, imi vine sa cred ca verzi. Imi urasc talpile. Urasc cuvantul trebuie!!!Cand sunt trista ma savurez asaaa. De ce daca plangi ar trebui sa te simti mai bine apoi? Orice efect are cauza si orice cauza are efect..ne stau principii simple din natura la picioare..Daca ma supar iti intorc spatele si plec. Ce tampenie! Si mai zic despre comunicare ca e totul. Uneori imi las dezordinea din camera sa ma sufoce. Iubesc extremele.
Traiesc intr-o tara in care este legal sa fumezi marijuana insa multi cetateni nu o fac niciodata (misterul de nepatruns al celor ce fumeaza cu mari riscuri), fumez tutun cu camila,din foite de tutun ( reclama are cai si laso-uri),din tabachera “lovitura norocoasa”. Ma incalt cu adidasi no name. Beau bautura aia carbogazoasa la care au facut toti fotbalistii reclama din sticla celeilalte concurente in care daca lasi o bucata de carne se dizolva. Imi place cafeaua rece si vinul cald. Mananc creier de peste pane. Inca injur pe limba mea, e asa de savuros.. Ma demachiez cu hartie de toaleta umeda si ma sterg la fund cu servetele demachiante. AM: farfurii de la Ikea made in Romania, un set, cateva perechi bune de incaltari bune, (au murit vremurile cand purtam ghete pana imi ieseau degetele in afara, pana se rupea talpa, cu un numar mai mare inotdeauna; sa le posed cat mai mult..), un sifonier doldora de haine, cateva scule de bucatarie cu care prestez serios si cu succes, o masina de cusut veche de o suta cincizeci de ani, un set de condimente, cosmeticale ieftine si bune, cateva posete, patru portofele diverse si goale, cateva flori pictate pe perete, palete de tenis cu minge, minge de baseball fara bata, cincisprezece tomuri, un calculator de poala, dddoooua telefoane mobile, doua incarcatoare pentru cele doua telefoane mobile, un adaptor de card pentru nul din telefoanele mobile care face poze!!uuuauuuu,bijuterii fantezie din plastic, sticla, piatra, metal, sfoara, scoici, paste fainoase, lemn, piele, un dosar cu poze, o colectie de muzica, o colectie de sapunuri, o colectie de condeie furate de ici ..colo, pensule, creioane, guase, tempera, uleiuri, pasteluri, clame de par, esarfe aproape toate culorile, un fular vintage, umerase, crema de pantofi, o cratita cu ceara de epilat, sfetnice, doua ghivece cu flori, un cub rubic, un set de carti de joc dublu, un uscator de par, doua palarii, mesaje de incurajare pe pereti mai mult sau mai putin filozofice (imi place prea mult viata pentru a -mi dori sa fiu doar fericita..gen), doua oglinzi..work in progress, un aparat de facut tigari desi m-am lasat, o icoana, un mecanism indian de absorbit cosmaruri dar nu mai visez de nici unele de cand l-am primit, o aplicatie pentru o bursa de studii cu raspuns in asteptare, pasaport, carte de identitate, certificat de nastere, diploma de bac, diploma de licenta cu dubla specializare, un set de cd-uri pe care nu se poate scrie nimic bune de agatat de oglinda camionagiului …ambalaje pe care ma incapatanez sa le arunc, o geanta de voiaj gasita la gunoi in stare perfecta..jur!!! Un ursulet de plus de la fostul prieten pe care de cate ori il vad imi vine sa-i dau bocanci in bot, o pusculita cu bani iesiti din uz, bilete de la muzee, bete parfumate, pietre semi-pretioase, un pinochio din aaaaaur, atentie, un breloc din vatican, un breloc cu zodia-mi, brelocul lui bunica cu castele in soare, o brosa cu chitara si un ac de palarie in forma de fluture, nasturi de rezerva, ace, papiote, scoci, lipici, trei lumanari decorative model Craciun, baterii de ceas consumate, ceasuri care nu merg, faruri de bicicleta, bicicleta,…si totusi sunt fericita…in fata bradului desenat pe perete cu instalatia de lumini, stiind ca am toate astea….il astept totusi pe Craciun..mosul.
Mama, ma doare cand taci
cu spunerea asta din ochi,
in care privirea este: Nu.
Poti sau nu vrei decat
sa-mi pleznesti mangaieri
peste obraji.
Si apoi imi maturi lacrimile tacticos
spre cosul de gunoi cu lucruri noi.
Am invatat sa-mi citesc singura povesti
si sa-mi fiu alaturi.
Dar nu pot sa ma pup pe frunte si sa ma imbratisez singura.
In mai toate spitalele din Romania peretii sunt jumi-juma’: jumatatea de sus alba,iar jumatatea de jos vopsita nici alb nici crem, nici galben..exact culoarea aceea pe care nu o poti descrie.( o voce de undeva:):
-A…da maaa…
Geamurile sunt pline de floricele pestrite in ghivece baltate :
-E-ale lu’ doamna doctor; le-a adus de acasa de la dansa.Le prieste aci la noi…zice femeia de serviciu care de regula este cronicarul spitalului. Ea stie cum miroase spirtul din orice cabinet si poate sa completeze declaratiile de spaga ale multor doctori. Am un salariu asa de mic..da’ spaga e de trei ori mai mare. Nu s-ar putea cumva ca medicii sa nu mai fie platiti de stat? Si-asa nu le convine. E o suma modica. Se descurca foarte bine din spaga.
Mai zic ceva cu toata gura: Sa daramam spitalele judetene si orasenesti!!! La ce ne folosesc???!!! Oricum ajungi la cabinetul particular. Ca vrei ca nu vrei. Zau nu le vad utilitatea!
Vara asta..fiul unor medici din urbea mea, se “plangea”de salariile mici ale parintilor care tocmai ce-si achizitionasera o masina de teren deloc ieftinioara. Saracii..m-a impresionat chestia pana la senzatia de voma. Unde mai pui ca pustiu’ vede pe zi ce trece scazand sansele sale de a profesa ca medic…daramite sa mai faca vreun rezidentiat pe undeva…si aici e coruptie in ceea ce priveste distribuirea si criteriile de selectie. Eu am inchis ochii si am picturizat imaginea cu dansu’doctor…I-am deschis repede: Doamne fereste-ne pe noi toti!
Musca-mi sfarcul urechilor, lobul sanilor si genele buzelor mele sa-ti ramana intre dinti.
Musca-mi marul lui Adam,
Ce sa fac cu el..sunt femeie.
Soarbe-mi lacrimile ..cad pe fruntea obrajilor.
Adulmeca-mi din por in por, aroma ce-o port numai a mea.
-Cum se numeste parfumul tau?
-Eu.
Sa-mi framanti mainile pana nu mai simt ca am falange,
Saruta-mi buricele coapselor,
Atat de tare sa te simt deasupra-mi!
Cu toata rasuflarea plinului de tine sa pecetluiesti secunda intr-o strigare.
Smulge-mi inima!
Ce sa fac eu cu ea daca tu nu existi?
Nici macar pe cal alb, nici pe jos, nici sus, nici departe de perfectiune.
Sa-ti plimbi degetele petalic,
Pe susurile si josurile mele.
Stiai ca poti face asta? Te rog..Ai!
Atata voie de mine.
La fel cum urc si eu pe coloana ta vertebrala pana in capilare si capetele firelor de par ce-ti acopera rasul si surasul.
Sa-nchizi ochii acum, sa nu ma stii..poti sa uiti totul?
Da TOTUL!
Atatea cate sunt cu mine,clipele astea
Vreau sa-ti fiu noua de fiecare data.
Sa calci pe tipetele mele..rece..rece..sa naufragiez in jungla de pe pieptul tau.
Lasa-ma sa te trag de pleoape,de limba, de unghiile infipte in carnea mea.
Am sa tip putin si incet
Pana se termina totul..doar pentru a putea incepe din nou.
Miroase a mort inegal. Si-n mahala e-atata viata! Seara se lasa in lumini amortite peste buzele tapitate cu coji de seminte ale satrelor postate ca intersectii la orice cotitura de strada. Vantul a incetat sa mai ridice in vartejuri semete gunoaiele, e totul ca un tablou cu multe fiinte si nici un personaj. Parola pe aici e :vezi-ti de treaba..nici stanga,nici dreapta..nu inainte sau ‘napoi. Si daca te intreaba cineva ceva, prefa-te ca esti orb si surd si mut dar totusi exista riscul sa fii tras de guler. Peste tot realitate in alta realitate..si-atata promiscuitate.
Nu am avut noroc sa mostenesc vo casa-n Cismigiu.
Sfarama Doamne din tampla mea,
nevoia de a nu fi cu Tine,
Asculta-mi,
nemurirea pacatoasa a gandurilor negre,
in care ma scald,
dinainte de-a ma respira.
Si ”a-ului” meu neceresc,
da-i simplu simplului..firesc!
